Energobiologie - Efectul de piramidă – efectele piramidei, direcţii de cercetare (2)

Home

Radionică

Efectul de piramidă – efectele piramidei, direcţii de cercetare (2)

Scris de Gabriel Sabin Mateucă
duminică, 22 iunie 2008
Prelungirea laturilor piramidei formează cele 4 braţe ale unei uriaşe cruci, în mijlocul căreia se află însăşi piramida. Braţele crucii pornesc din laturile bazei, perpendicular pe acestea. În conformitate cu cele demonstrate la cursul profesorului Alexandru Măruţă (inginer), pe braţele acestei cruci are loc o redistribuire a efectelor reţelelor telurice, în special Hartmann. Zonele de umbră se află între ramurile crucii, în colţurile piramidei. Aici se găseşte o perfectă “linişte” telurică. Aici pot poposi caravanele şi tot aici se pare că şi-au făcut constructorii piramidei “organizarea de şantier”. Pentru protecţia împotriva efectelor radiaţilor Hartmann, deseori se recomandă aşezarea câte unei piramide sub fiecare colţ al patului. Acest remediu este valabil doar în cazul în care laturile patului sunt orientate precum laturile Marii Piramide, Nord-Sud. Dar acest caz este foarte rar întâlnit, “remediul” devenind de fapt o sursă suplimentară de stress teluric datorită braţelor crucilor formate de cele 4 piramide. Se pot utiliza însă conuri, piramide cu baza cerc de diametrul aproximativ 1,06 din latura bazei piramidei pătrate echivalente. Din punct de vedere constructiv, Marea Piramidă pare a avea proporţiile ideale pentru ca anumite efecte să fie maxime. Dar sunt aplicaţii în care sunt utilizate şi alte proporţii. Când unghiul din vîrful piramidei este mai mare, piramida se numeşte telurică şi lucrează mai mult cu energia Pământului, iar când acest unghi este mai ascuţit, piramida este cosmică şi lucrează preponderent cu energia universală (de exemplu piramidele lui Alexander Golod, conceput pe elemente de geometrie sacră). Dumitru Hristenco (inginer, radiestezist, maestru REIKI) afirma cândva că a fost primul care a emis ipoteza că piramida este un dispozitiv teluric. În fapt este primul care a redescoperit acest aspect al fenomenului (primul de care ştim şi aparţinând epocii noastre). Piramida este o comunicare între univers şi teluric, un schimb permanent energetic şi informaţional, la toate nivelele şi o acordare. Piramide cosmice şi telurice reprezintă un subiect vast, mai ales că aceleaşi denumiri sunt folosite cu înţelesuri diferite, fără a exista un consens general. Şi fiindcă am amintit şi de piramide cu altă bază decât cea pătrată, trebuie să facem referire şi la piramida de pe Marte care are baza pentagonală. Este un subiect interesant şi clar legat de câmpul pe care a fost ridicată piramida: Terra, baza pătrată, 4, Marte, bază pentagonală, 5. Fizica corpurilor cereşti nu oferă relaţii utile, sau poate nu acolo ar trebui căutate explicaţii, ci mai degrabă în structura chimică, energetică, informaţională şi spirituală. O clasificare ce implică un grad ceva mai avansat de cunoştinţe privind emisiile de formă (undele de formă) împarte piramidele în: vitale (cosmice, cu o intensitate a emisiei determinată radiestezic cu valoare -400), magnetice (+360), telurice (+200) şi electrice (-40). Determinările se fac utilizând pendulul şi discul La Foye, sau discul ecuatorial. Astfel, piramida Keops este o piramidă vitală, Kefren electrică şi Mikerinos magnetică. Dimensiunile verticale ale piramidelor experimentale sunt: cosmică - 12, 94 cm, magnetică - 7, 53 cm, telurică - 4, 45 cm şi electrică - 2, 7 cm. Proporţiile Keops. Se mai utilizează denumirile de piramide magnetice şi electrice pentru aplicaţii precum montaje cu bobine ce creează câmpuri, respeciv generatoare de energie electrică. Cineva demonstra că sarcofagul (o denumire absolut gratutită şi ruptă de realitate, fantezia unui “istoric”) a fost deplasat de la locul lui pentru că s-au întâmplat cazuri când indivizi care s-au aşezat în el, s-au regăsit în camera reginei. Şi camera reginei nu era vizitabilă (de ce ?). Ţinând seama de scopul iniţiatic al Marii Piramide, nu este de mirare, mai ales că respectivii au fost azvârliţi cu o treaptă mai jos. Printre nenumăraţii vizitatori au fost şi persoane, fie înzestrate cu anumite percepţii, sau mai sensibile, fie care au avut revelaţii de moment, care au simţit prezenţe sau chiar au remarcat străjerii, entităţi ce nu se arată omului de rând. Se spune că sunt 2 sau 4 şi au aspect (subiectiv) uman. Cert este că există, şi nu numai atât, îşi fac cu străşnicie datoria, chiar "recompensând" exaltările tinereşti şi manifestările nepotrivite. Străjerii sunt de fapt o protecţie a spaţiului (vectorizare) împotriva pătrunderii într-o zonă cu anumite încărcări, pentru anume scopuri, a unor indivizi complet ignoranţi ce nu îşi au locul acolo.